Pomicultura

Fata de celelalte genuri de activitate (cresterea vitelor, agricultura), pomicultura apare mai recent. In satul Boteni pomicultura inregistreaza mai multe etape de dezvoltare. Etapele respective ar putea fi prezentate astfel: o epoca mai veche, cand pomicultura era intamplatoare si foarte apropiata de starea de crestere salbatica a pomilor. A doua etapa, intermediara, cand se poate vorbi de o cultivare a pomilor si de o oarecare ingrijire, procedandu-se la o selectionare  alor dupa randament, fixandu-li-se un spatiu de cultura. Al treilea stadiu este cel prezent.
Pomii roditori, pe vremuri, nu prezentau un interes prea mare, nu constituiau inca un obiect de targuiala in transmiterea de bunuri, delnita cuprinzand si acest bun, adr fara sa fie specificat in mod expres. Abia in prima jumatate a secolului al XIX-lea se mentioneaza (inclusiv documentar) nu numai locurile cu pruni, dar chiar si silistile cu pruni, adica gradinile mai mari plantate cu pruni. Prima faza in dezvoltarea pomiculturii la Boteni trebuie conceputa ca o trecere de la cresterea pomilor in stare salbatica la cea de ingrijire sporadica, mai mult sau mai putin intamplatoare. A doua etapa in dezvoltarea pomiculturii la Boteni se face in dauna suprafetelor cultivate cu porumb. Este adevarat ca prunului ii prieste la Boteni mai bine decat porumbului. Dar cultura prunului se va face si in detrimentul suprafetelor ocupate cu fanete. Dar nu toate soiurile de pruni au cautare. Predomina doua soiuri de pruni: varatici si grasi. Dar treptat cultivarea marului si a parului inregistreaza serioase progrese, marul, parul si prunul fiind plantati pe suprafete din ce in ce mai mari.

La aceasta contribuie, cum era de asteptat, cei avuti, care erau in acelasi timp si cei mai interesati in obtinerea de castiguri cat mai mari: de exmplu, preotul Nicolae Nitescu isi extinde suprafetele ocupate cu pruni in Valea Bradului, alaturi de meri si peri, Gh. Mantoiu, I. GH. Banica, I. D. Badescu in Paducel, dr. P. Dutescu in gradina sa de la Saliste, la nord de sat etc. Toti cauta sa introduca varietati superioare de pomi fructiferi. P. Dutescu, spre exemplu, introduce in sat inca din anii 1925-1938, pe langa aproximativ 30 de varietati de meri si peri, si cinci noi varietati de pruni.
Cea de-a treia faza de dezvoltare a pomiculturii in Boteni coincide cu trecerea la agricultura colectivizata. C.A.P. Boteni continua extinderea suprafetelor cultivate cu pruni in fostul Suhat si Paducel. Se constata preponderenta in continuare a cultivarii prunului, ca rezultat al efortului depus de locuitori in faza anterioara de dezvoltare. Dar procentul insemnat de meri si peri (40%) arata tendinta pe care o are pomicultura la Boteni. Pentru valorificarea fructelor, in anul 1967 s-a construit in Boteni un siloz modern de depozitare si pastrare a fructelor avand capacitatea de 500 tone.

Fata de celelalte genuri de activitate (cresterea vitelor, agricultura), pomicultura apare mai recent. In satul Boteni pomicultura inregistreaza mai multe etape de dezvoltare. Etapele respective ar putea fi prezentate astfel: o epoca mai veche, cand pomicultura era intamplatoare si foarte apropiata de starea de crestere salbatica a pomilor. A doua etapa, intermediara, cand se poate vorbi de o cultivare a pomilor si de o oarecare ingrijire, procedandu-se la o selectionare alor dupa randament, fixandu-li-se un spatiu de cultura. Al treilea stadiu este cel prezent.

Pomii roditori, pe vremuri, nu prezentau un interes prea mare, nu constituiau inca un obiect de targuiala in transmiterea de bunuri, delnita cuprinzand si acest bun, adr fara sa fie specificat in mod expres. Abia in prima jumatate a secolului al XIX-lea se mentioneaza (inclusiv documentar) nu numai locurile cu pruni, dar chiar si silistile cu pruni, adica gradinile mai mari plantate cu pruni. Prima faza in dezvoltarea pomiculturii la Boteni trebuie conceputa ca o trecere de la cresterea pomilor in stare salbatica la cea de ingrijire sporadica, mai mult sau mai putin intamplatoare. A doua etapa in dezvoltarea pomiculturii la Boteni se face in dauna suprafetelor cultivate cu porumb. Este adevarat ca prunului ii prieste la Boteni mai bine decat porumbului. Dar cultura prunului se va face si in detrimentul suprafetelor ocupate cu fanete. Dar nu toate soiurile de pruni au cautare. Predomina doua soiuri de pruni: varatici si grasi. Dar treptat cultivarea marului si a parului inregistreaza serioase progrese, marul, parul si prunul fiind plantati pe suprafete din ce in ce mai mari. La aceasta contribuie, cum era de asteptat, cei avuti, care erau in acelasi timp si cei mai interesati in obtinerea de castiguri cat mai mari: de exmplu, preotul Nicolae Nitescu isi extinde suprafetele ocupate cu pruni in Valea Bradului, alaturi de meri si peri, Gh. Mantoiu, I. GH. Banica, I. D. Badescu in Paducel, dr. P. Dutescu in gradina sa de la Saliste, la nord de sat etc. Toti cauta sa introduca varietati superioare de pomi fructiferi. P. Dutescu, spre exemplu, introduce in sat inca din anii 1925-1938, pe langa aproximativ 30 de varietati de meri si peri, si cinci noi varietati de pruni.

Cea de-a treia faza de dezvoltare a pomiculturii in Boteni coincide cu trecerea la agricultura colectivizata. C.A.P. Boteni continua extinderea suprafetelor cultivate cu pruni in fostul Suhat si Paducel. Se constata preponderenta in continuare a cultivarii prunului, ca rezultat al efortului depus de locuitori in faza anterioara de dezvoltare. Dar procentul insemnat de meri si peri (40%) arata tendinta pe care o are pomicultura la Boteni. Pentru valorificarea fructelor, in anul 1967 s-a construit in Boteni un siloz modern de depozitare si pastrare a fructelor avand capacitatea de 500 tone.